Alimentația copilului 1-18 ani și a gravidei

Dr. Niculina Simona Rus, Asist. Univ. Dr. Claudia Felicia Pop, Dr. Raluca Ghionaru, Dr. Ileana Brînză

Algoritmi de practică pentru medicul de familie – vol.II

Alimentaţia copilului

• Alimentaţia trebuie să cuprindă o varietate largă de alimente din grupele de bază: pâine, cereale, orez şi paste făinoase, legume, fructe, lapte, brânză şi iaurt, carne, pui, peşte şi ouă;

• Să asigure un necesar de calorii şi micronutrienţi conform vârstei şi ritmului de creştere; pentru asigurarea raţiei zilnice de nutrienţi, mesele principale vor fi completate cu gustări formate din cereale cu lapte, sandvişuri, fructe, sucuri de fructe, iaurt simplu sau iaurt cu fructe, brânză cu conţinut scăzut de sare şi grăsimi;

• Cantitatea de mâncare trebuie să fie adecvată vârstei copilului; o modalitate practică de stabilire a cantităţii de mâncare la copilul mic, în lipsa tabelelor şi a graficelor, este de a-i servi o lingură din fiecare grup alimentar pentru fiecare an de vârstă al copilului;

• Să asigure un aport corespunzător de proteine/zi, prin consumul de carne, ouă, produse lactate, dar şi din surse vegetale incluzând fasolea, lintea, produse din soia;

• Să asigure un aport de fier de 8 –15 mg de fier/zi, prin consumul de carne de vacă, pasăre şi porc, legumele–inclusiv fasole şi alune, cerealele integrale sau fortifiate, vegetale cu frunze verzi;

• Să asigure o hidratare corespunzătoare vârstei;

• Trebuie să se ofere câteva variante de alimente la alegere şi cel puţin un aliment favorit;

• Alimentele din meniu pot să aibă consistenţă şi culori diferite, în vederea stimulării poftei de mâncare;

• Se va evita asocierea alimentelor din aceeaşi grupă la felurile de mâncare servite;

• Se vor evita la cină mâncărurile care solicită un efort digestiv puternic sau care au efect excitant ori a căror combinaţie produce efecte digestive nefavorabile;

• Masa trebuie să se servească înainte de a-i fi foarte foame copilului, de a fi obosit sau iritat;

• Masa trebuie să se încheie când copilul s-a săturat, devine neliniştit sau nu mai manifestă interes.

Caracteristicile alimentaţiei copilului

• Nevoile nutriţionale ale copiilor sunt similare cu a celorlalţi membri ai familiei, dar nevoia diferă în funcţie de vârstă;

• Un copil creşte în salturi, ceea ce este reflectat şi printr-o variaţie a apetitului său;

• aportul alimentar este adecvat dacă asigură o creştere staturală şi ponderală evidenţiată prin Compararea parametrilor creşterii cu curbele standard;

• Copiii preşcolari pot avea preferinţe alimentare (aleg un singur aliment);

• Capriciile alimentare sunt tranzitorii şi dispar dacă nu sunt întărite de stări emoţionale ale familiei.

Introducerea un aliment nou în alimentaţia copilului mic (după 24 luni)

• Alimentele noi trebuie prezentate într-o formă atractivă şi cu semnificaţie pentru copil (ex: în formă de animale);

• Alimentul nou trebuie să fie oferit la începutul mesei când copilului îi este foame;

• Alimentul nou trebuie să fie oferit împreună cu un aliment cunoscut;

• Un aliment refuzat trebuie reintrodus cu grijă şi calm în diferite perioade ale zilei.

Grupe și subgrupe alimentare de bază

Pentru o alimentaţie sănătoasă sunt indicate a fi consumate zilnic

Grupe alimentare
1. Legume:	​legume cu frunze verde închis; legume roşii şi portocalii; legume boabe; legume cu conţinut ridicat în amidon; alte legume.
2. Fructe:	toate fructele.
3. Cereale	cereale integrale cereale rafinate îmbogățite
4. Produse lactate:	​toate categoriile de lapte, iaurturi, deserturi lactate, brânzeturi.
5. Alimente proteice	​toate felurile de carne, pui, peşte, ouă, nuci, seminţe și produse de soia procesată.

Recomandări pentru familie

Pentru o alimentaţie sănătoasă a copiilor, se recomandă:

• mesele în familie ca prilej pentru copii de a deprinde obiceiuri alimentare sănătoase;

• să aleagă pentru mesele de fiecare zi (de acasă şi gustarea de la şcoală) alimente din cele 5 grupe alimentare sănătoase;

• să ofere doar ocazional alimentele ce pot fi consumate cu restricție, evitarea / limitarea consumului de alimente fast-food;

• să ofere o varietate de legume și fructe, de diverse feluri şi culori, în special dintre cele de sezon;

• să folosească lapte, iaurt şi brânză semi-degresate (la copiii în vârstă de peste 2 ani);

• să consume pâine și cereale în special dintre cele integrale;

• să consume un mic-dejun sănătos în fiecare zi;

• să bea apă şi nu sucuri îndulcite, sucuri de fructe, băuturi energizante etc;

• să prepare într-un mod sănătos alimentele: fierbere, la abur, frigere, etc.;

• să respecte regulile de siguranţă a alimentaţiei privind manipularea, transportarea, prepararea, depozitarea şi refrigerarea alimentelor;

• să acorde atenție dimensiunii porției; serviți porții potrivite pentru greutatea copilului și vârstă;

• să menţină un echilibru caloric adecvat în fiecare etapă a vieţii pentru a menţine (sau a obţine) o greutate sănătoasă la adult şi o creştere adecvată în greutate la copil şi adolescent;

• atât copiii cât şi adulţii să-şi limiteze timpul petrecut în faţa ecranului şi să nu mănânce în faţa televizorului sau computerului;

• să combată informațiile inexacte din mass-media și alte influențe;

• să comunice persoanelor care îngrijesc copii, ce doresc să mănânce copiii lor;

• să promoveze și să participe la activitatea fizică regulată zilnică.